Revistă categoria B (CNCS)
indexată în:

EBSCO
CEEOL
SCIPIO

 

 

 

 

 

 

Scrisul muzicologic clujean își are firavele sale începuturi o dată cu edificarea Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică, în 1919, mai  ales sub forma cronicii muzicale (Ana Voileanu-Nicoară), dar și a exegezei muzicologice (Marțian Negrea și George Simonis). Însă, o activitate sistematică, permanentă, se poate consemna abia după anul 1950. Ca urmare, s-a resimțit necesitatea asigurării unui spațiu permanent de publicare a rezultatului cercetării universitare clujene, care s-a materializat în inițierea seriei de volume ”Lucări de muzicologie”, nu neapărat ca o replică la seria de ”Studii de muzicologie” bucureștene, inițiată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor în același an, ci ca o șansă, dar și ca un stimulent pentru cerecetarea clujeană.

În anul 1965 a apărut primul volum cuprinzând o bună parte din comunicările prezentate de profesorii instituției la sesiunea științifică din anul precedent, volum prefațat de conf. univ. Liviu Comes, prorector al Conservatorului, care sublinia nivelul în creștere al cercetării științifice, consecință a depășirii stadiului unor ”metode empirice” al pregătirii studenților și așezarea procesului instructiv ”pe o solidă temelie științifică”. Evident, ”semnalul” reconsiderării prestației didactice și științifice fusese dat și stimulat de exemplul personal al eminentului compozitor și muzicolog Sigismund Toduță, rectorul de atunci al Conservatorului clujean. De altfel, sub îndrumarea sa se va iniția și cercetarea doctorală românească, declanșată în anul 1972, prin susținerea primei teze de doctorat în România – bineînțeles, în muzicologie, de către profesorul Romeo Ghircoiașiu, un alt pilon de bază al cercetării muzicologice românești.

După eclipsa regretabilă de aproape două decenii, de la confluența secolelor al XX-lea și al XXI-lea, seria volumelor de ”Lucări de muzicologie” și-a reluat apariția în ediție bilingvă, fiind tipărite două numere în fiecare an.

Dacă, la început, lucrările publicate erau în exclusivitate opera profesorilor Conservatorului, în anii care au urmat, au fost ”admiși” în volume și universitari din alte conservatoare din țară, precum și cercetători din multe sfere de cuprindere a creației și interepretării muzicale din țară, iar în ultimii ani și din străinătate. 

Tematica cercetării, oglindită în sutele de studii publicate în ”Lucări de muzicologie”, este extrem de diversă: creația muzicală românească, mai ales cea clujeană, aspecte din toate epocile, stilurile și modalitățile de concretizare a creației muzicale universale, aspecte ale vieții muzicale și ale învățământului muzical românesc, ale pedagogiei muzicale, ale cercetării folclorului și încă multe altele, din care se desprind concluzii parțiale ale vieții muzicale clujene sau din alte orașe ale țării ori din străinătate.

Reconsiderarea organizării doctoratului în disciplinele muzicale, întreprinsă în ultimii ani,  prin aducerea lui în continuarea studiilor universitare și de masterat, dă un puternic impuls cercetării științifice muzicologice, deja vizibil și în paginile revistei ”Lucări de muzicologie”.

Prof. univ. dr. Bujor Dânșorean

 

Proiectul apariției revistei ”Lucrări de muzicologie” în anul 1965 a reprezentat un eveniment major în viața muzicală, prin multiplele efecte benefice ce s-au răsfrânt atât asupra autorilor incluși cât și asupra cititorilor acesteia. Privind retrospectiv nu poți să nu te lași impresionat de multitudinea domeniilor în care au văzut lumina tiparului contribuții științifice importante, ce ne sunt și acum modele de competență și probitate profesională. Este lăudabilă, de asemenea, strădania colegiului redacțional de a veghea neabătut la îndeplinirea rigorilor eticii științifice precum și prezența rezumatelor în limbi de circulație, fapt care a facilitat schimbul de materiale editoriale cu importante instituții muzicale din străinătate.

Prof. univ. dr. Ninuca Oșanu Pop

Rector al Conservatorului de Muzică ”G. Dima” (1984- 1990)


Numărul recent:

Vol. 32 n. 1

Vol. 32 n. 1