Expresia tragicului în Cantata de cameră Dați-mi lampa lui Aladin de Dora Cojocaru

 

 

Dora Cojocaru este recunoscută ca personalitate reprezentativă a școlii de compoziție clujene, fiind, de asemenea, o voce puternică a muzicologiei românești. Creația sa muzicologică cuprinde cărți, studii, articole, emisiuni radio, lucrări prezentate la conferințe, cursuri de măiestrie și sesiuni de comunicări științifice, însă cea mai importantă contribuție a sa rămâne lucrarea (tipărită la Cluj în 1999) Creația lui Gyӧrgy Ligeti în contextul stilistic al secolului XX, prima carte despre Ligeti apărută în peisajul muzicologic românesc. Portretul componistic al Dorei Cojocaru este realizat prin urmărirea particularităților de limbaj și a procedeelor compoziționale utilizate în Cantata de cameră Dați-mi lampa lui Aladin. Cu privire la particularitățile de limbaj ale compozitoarei, prima caracteristică este preocuparea de a nu se repeta în expresie și varierea unui material muzical deja utilizat. Acest lucru se regăsește în mod frapant în Cantata de cameră Dați-mi lampa lui Aladin unde, la fiecare apariție a motto-ului O, mein Bruder (părțile I, a V-a și a IX-a), discursul este variat considerabil, tocmai pentru evitarea repetării în expresie. Rezultă o altă particularitate, construcția bazată pe un discurs evolutiv, iar o a treia caracteristică este construcția discursului pornind de la o economie de mijloace și un material muzical alcătuit din doar câteva sunete. Pentru această cantată, contextul istoric este esențial de remarcat și este strâns legat de titlul care reprezintă un simbol ce sugerează dorința arzătoare a compozitoarei de a-și aduce fratele din nou la viață, conștientă fiind însă că va avea nevoie de o magie. Alegerea compozitoarei cu privire la versuri este susținută de faptul că textele lui Trakl și Rilke fac aluzie la tematica morții, una dintre frecventele teme ale expresionismului târziu, având așadar o notă tragică, aflată în asentiment cu intențiile muzicale ale compozitoarei. Suferința ilustrată în versuri este sugerată în muzica Dorei Cojocaru în plan armonic și melodic prin diverse disonanțe, dar și prin figuri retorice. Urmărind relația text-muzică, apar momente extrem de semnificative, în care muzica creează imagini sonore sugestive pentru mesajul textului.

 

Cuvinte cheie: cantata, cameral, tragic, Dora Cojocaru

Descarcă articol

Numărul recent:

Vol. 35 nr. 1

Vol. 35 nr. 1